Info Regio Uniunea Europeana Guvernul Romaniei Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administrației Publice Instrumentele Structurale si Absorbtia Fondurilor Europene

Logolda

Localitatea Cavnic a fost prima din emisfera nordica in care s-a folosit cianuratia pentru obtinerea aurului, exploatatia fiind cunoscuta ca producatoare a celui mai pur aur din lume. Prima din emisfera nordica si a cincea din lume care a folosit aceasta tehnologie, “La Logolda”, asa cum a ramas denumirea vechii flotatii care a folosit aceasta tehnologie, isi pastreaza pana in prezent ruinele. Autoritatile au incercat in zadar sa foloseasca aceste vestigii in turism, insa lipsa banilor le-a inghetat in faza de proiect.

 

Prima cianuratie din emisfera nordica

Istoria Cavnicului nu poate fi detasata de cea a mineritului din zona. Marturii ale preocuparii principale a localnicilor pot fi vazute si azi, in mai toata zona. In anul 1867, localitatea a devenit un important centru minier, dupa ce un proprietar englez a construit aici o  topitorie.

“La Logolda” este locul in care cu sute de ani in urma se extragea cel mai pur aur din lume, cel putin asa a ramas in folclorul local. Aici s-a folosit pentru prima data in emisfera nordica si in Europa metoda cianurarii pentru extragerea aurului, fiind a cincea de acest fel din lume. Tehnologia a fost adusa de englezi, din tarile Africii de Sud, iar denumirea “logolda” are o evidenta legatura cu termenul de “gold”, care se traduce “aur”.
Firma britanica ce detinea aceasta flotatie se numea Rota Aurra Mines Limited si a fost cumparata de la Asociatia miniera Nicolae si Ana Roata, in anul 1899. Potrivit datelor puse la dispozitie de Marius Marginean, fost viceprimar, dupa doar patru ani, din cauza faptului ca tehnologia era prea evoluata, proprietarii s-au hotarat sa o vanda unui investitor din Sibiu. In 1910 a fost cumparata de stat. De aici, insa, cartierul respectiv a pastrat numele de “Roata”, asa cum se numeste, de altfel, si partia.

Personaj din opera lui Mozart, nascut la Cavnic

Mineritul are radacini si mai adanci in istoria locala. De aceasta activitate este legat numele Ignaz von Born, important om de cultura, ramas in istoria europeana ca si scriitor satiric, dar si ca un pasionat om de stiinta. Conform datelor istorice, se pare ca acesta a fost nascut la Cavnic, unde tatal sau, Ludwig von Born, era ofiter de artilerie si se afla aici ca arendas de mine. Singurul document care atesta Cavnicul ca fiind locul sau de nastere este o scrisoare trimisa de el, in care scrie ca ar vrea sa-si revada locurile natale, si anume Cavnic. In 1776, acesta a fost chemat la Viena de Maria Teresa pentru a ordona colectiile de minerale din cabinetul imperial. Datorita priceperii de care a dat dovada, von Born a fost numit consilier aulic la departamentul geologic. Cel mai mare merit al sau,  insa, a fost acela ca a pus la punct o metoda de extragere a metalelor perfecte din minerale prin amalgamare cu mercur. Metoda a mai fost experimentata de spanioli, dar Born a perfectionat-o si a fost pusa in aplicare in minele din Ungaria. Doua dintre mineralele descoperite de el ii poarta numele, este vorba despre bornina si bornitul. Totodata, numele acestuia a fost folosit de Mozart, care l-a avut ca personaj principal in opera “Flautul fermecat”.

Capete incoronate, in vizita la Cavnic

Bogatiile locului si zacamintele au atras, de-a lungul vremii, multi dornici sa se imbogateasca. Astfel, localitatea a fost calcata de invadatori si de pradatori in dese randuri. Marturie sta “Stalpul tatarilor”, un obelisc ce a fost ridicat avand la baza o piatra pe care a fost scrijelita o inscriptie, “Pana aici au ajuns tatarii”, si care dateaza din anul 1717.
Obeliscul a fost ridicat in 1874-1876, cu ocazia vizitei principelui Reiner pe domeniul minier de la Cavnic. Tot cu aceasta ocazie a fost plantata o rezervatie de larice, care astazi poarta denumirea de “Gradina regelui” si din care mai exista aproximativ doua hectare. Arborii, singura specie de conifere la care ii cad frunzele, sunt impresionanti prin dimensiunea lor, care ajunge pana la aproape doi metri in diametru, la baza. “Din pacate, din cauza vechimii, foarte multi sunt plini de carii si nu vor mai rezista mult”, a explicat fostul viceprimar Marginean.

Exista viata dupa minerit?

El a mai aratat ca inchiderea mineritului a dat peste cap intreaga viata economica din localitate.
“S-a furat tot ce se putea fura din exploatarea miniera. Tot ce a fost din fier sau cupru a disparut, a fost vandut la fier vechi”, a mai spus el. “Aici ar fi trebuit sa fie cel mai mare muzeu dupa inchiderea mineritului. A existat un put construit in 1911, care se numea «Kuneberg», dupa cel care a imaginat tehnologia. Nu mai exista, a fost furat tot si vandut la fier vechi”, se mai plange el.

About the Author

By andrey26 / Administrator

Follow andrey26
on


regio

Investim în viitorul tau! Proiect selectat în cadrul Programului Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeana, va invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.


Sitemap


  Copyright© 2015 | Primăria Orașului Cavnic
Translate »