Lacul Albastru format prin prăbuşirea unei vechi galerii de mină. ReziduuriIe minerale cu abundenţă de ioni de cupru şi sulfat de fier, fac ca apa acestui Iac să capete cu timpul o culoare verzuie, dar în anumite condiţii meteo şi de luminozitate, aceeaşi apă devine albastră, de aici şi denumirea lacului. Acesta este situat în Baia Sprie, la circa 23 km de oraşul Cavnic.

Aria naturală protejată „Mlaştina Vlăşinescu” se află în imediata apropiere a Staţiunii Izvoare. Într-un rest de crater vulcanic stins, s-a acumulat vegetaţie, transformată apoi în turbă pe suportul căreia s-a creat mlaştina oligotrofă pe o suprafaţă de 3 hectare. Grosimea medie a turbăriei este de 2,9 m iar în unele locuri ea atinge 5,4 m. Aici se conservă diversitatea biologică, activităţile de exploatare a resurselor naturale fiind nerecomandate, asigurându-se astfel condiţiile necesare activităţilor educative, reacreative şi de cercetare ştiinţifică. În ceea ce priveşte flora acestui complex mlăştinos, vom găsi aici câteva specii rare cum ar fi: planta carnivoră Roua Cerului, Rogoz, Feriga de mlaştină, Bumbăcariţa, Brădişor, Trifoi de baltă, Molid, Scoruş de munte, Mesteacăn. Speciile care vegetează în cuprinsul mlaştinii sunt tipice tinovului oligotrof, incluzând chiar şi rarităţi. Dintre acestea predomină muşchiul de turbă şi speciile de rogoz care dau toamna mlaştinii un colorit brun-roşcat, puternic contrastant cu peisajul din jur. Interesantă prin comportament este roua cerului, plantă carnivoră ce-şi completează necesarul de substanţe proteice extrăgându-le din corpul insectelor capturate cu ajutorul bobiţelor transparente de clei din vârful perişorilor de pe frunze.

Fauna în arealul mlaştinii este bogată. O atenţie deosebită trebuie acordată Viperei care trăieşte în mlaştină, ea putând fi periculoasă pentru necunoscători. Întâlnim apoi Şopârla de munte, Buhaiul de baltă, Broasca Roşie de munte, Sălămâzdra carpatica.

Datorită mediului acid care opreşte dezvoltarea bacteriilor, mlaştina (în general) păstrează mai bine ca orice alt mediu resturi de organisme şi în special polen adus de vânt, dând posibilitatea cercetătorilor să reconstituie aspectele floristice ale timpurilor îndepărtate. Din punct de vedere economic, mlaştina reprezintă valoare prin existenţa turbei, care are şi o importanţă medicinală.

Pentru formarea mlaştinilor sunt necesare anumite condiţii de umiditate. În ţara noastră acestea se întâlnesc în zona de interferenţă a fagului cu molidul.